„Adolescence”: O privire crudă, dar necesară asupra durerii tăcute a noii generații

Într-o anchetă a Salvați Copiii din 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut şi a influencerilor devine tot mai pronunțată. Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile „perfecte” ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați, avertizează experții organizației Salvați Copiii România.

Miniseria „Adolescence” de pe Netflix aduce în prim-plan o realitate pe care o știam cu toții, în care utilizarea problematică a rețelelor de socializare de către copii reprezintă un factor de risc în sănătatea mintală a adolescenților. Astfel, pot să apară manifestări precum lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială sau scăderea stimei de sine. Acestea devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinții apelează la specialiști în sănătatea mintală.

Copii cu stări de anxietate

Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup. Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofensive, promovând şi cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare.

Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor, uneori prea târziu, „De ce sunt triști, furioși, retrași?”

Au rețele de socializare de la 5 ani

În 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele sociale era de 8,2 ani.

Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025.

48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale.

Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Procentul depășește 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, precum tentativele de suicid.

De ce se tem părinții

Trei sferturi dintre părinți declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

În plus, 59% dintre părinți se tem că fiii și fiicele lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.

32% dintre părinți afirmă că fiul sau fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook şi 17% Snapchat.

Copii vizibili pe social media, dar nevăzuți unde contează cu adevărat

În spatele comportamentelor copiilor și adolescenților, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înțeles de către părinți, este o lume digitală care îți cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greșești, să te oprești din postări sau reacții, pentru că vei fi sancționat prin excludere sau tăcere. Pe rețelele de socializare, unde tinerii sunt prezenți mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuși unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalți sau cu standarde nerealiste de frumusețe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-și ascunde defectele cu ajutorul filtrelor.

Astfel, în lipsa unei relații de atașament care oferă reglare emoțională, se poate crea o imagine de sine fragilă, instabilă, falsă și apare sentimentul de anxietate, iar copilul nu mai știe cine este în absența reacțiilor din online. Este cunoscut faptul că, pentru adolescenți, rețelele de socializare devin un spațiu de reglare emoțională, dar ei nu au învățat încă cine sunt, cum să-și gestioneze corect frustrarea, fricile, rușinea, tristețea sau cum să tolereze respingerea sau incertitudinea.

Atunci când nu există o alfabetizare emoțională timpurie din partea părinților sau a cadrelor didactice, când emoțiile nu sunt identificate, numite, oglindite și înțelese, adolescentul poate intra într-o stare de derivă emoțională, într-o criză de identitate și va lăsa platformele să îi spună cine ar trebui să fie.

În studiul Salvați Copiii din 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.

Copiii au nevoie de părinți disponibili fizic și afectiv

Copiii de azi cresc într-o lume în care timpul de calitate cu părinții este redus, imaginea de sine este construită pe baza aprecierii publice, nu pe un nucleu intern stabil, mass-media și influencerii definesc normele de succes și frumusețe.

Fără un adult prezent, cald, coerent și implicat, social media devine mamă, tată, oglindă, referință și judecător.

Iată câteva recomandări pentru părinți de la psihologii Salvați Copiii:

• Să construiască relații de atașament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat.
• Să fie modele de reglare emoțională, deoarece copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem.
• Să fie curioși, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare: „Ce mai e nou în social media?”, „Ce înseamnă acest emoji?”, „Cum te simți când vezi astfel de postări?”
• Să se uite, cu blândețe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost tratați și iubiți influențează felul în care își tratează și iubesc propriii copii.

Cristina Ionescu, psiholog

sursa.parenting20.ro